Help:User page

From Gospel Translations

(Difference between revisions)
Jump to:navigation, search
(Undo revision 206021 by 84.239.218.213 (Talk) I dont see the relevance of the link in that paragraph)
 
(2 intermediate revisions not shown)
Line 1: Line 1:
-
{{PD Help Page}}
+
{{info|De la umilinta la exaltare}} 
-
A '''user page''' is a page about a wiki user; someone who registered on the wiki, and is (most probably) a contributor. If you have registered, you can create your own user page. Your user page is linked in the top right. More importantly, others will see links to your user page from various places which assist wiki collaboration. This includes the 'Recent changes' and page 'history' displays (See [[Help:Tracking changes]]). You can also link to your user page within text of a wiki page, which is mainly useful on [[Help:Talk pages|talk pages]] when you sign your name.
+
Este chiar acolo. Se leagana ca si cum ar fi un simplu gand ulterior atasat capitolului II din Geneza. Dar noi stim ca nu exista ganduri ulterioare in mintea si inspiratia Sfantului Duh. <br>Astfel, cautam in acest pasaj sa gasim cheia referitoare la conditia noastra inainte de mizeria pacatului. Capitolul 2, versetul 25, spune “Erau amandoi goi, barbatul si sotia lui, si nu le era rusine.” Acest lucru ne spune ca inainte ca pacatul sa vina in lume, nu exista rusine.<br>Nu exista jena. Experienta umilintei era complet necunoscuta si straina rasei umane. In orice caz, odata cu prima experienta a pacatului a aparut si puternica apasare legata de rusinea si jena personala. Rusinea si jena sunt sentimente si experiente ce apar in noi in proportii variate.<br>Cea mai rea forma de rusine, cea mai ingrozitoare forma de jena, este cea care rezulta in umilinta completa si categorica. Umilinta aduce cu ea nu doar partea rusinoasa a jenei, dar si sensul disperarii noastre atunci cand ne pierdem demnitatea, si reputatia noastra cade in ruina. <br>Este sigur ca Salvatorul nostru s-a incarnat de buna voie in acest domeniu al rusinii si umilintei. Imnul popular “Palatele de fildes”, infatiseaza coborarea Lui din glorie – plecarea voluntara a Fiului Omului din palatul de fildes care este salasul Lui vesnic.<br>A ales de buna voie sa nu fie renumit, sa devina om si sluga, supus chiar si dincolo de moarte. Hristos a acceptat aceasta umilinta de buna voie, umilinta care sta la inceputul intregului sau parcurs prin care El calatoreste pe drumul Lui catre glorie si catre preamarirea Sa finala.<br>Parcursul, asa cum este descris in Noul Testament, trece de la umilinta nasterii lui Hristos la preamarirea rastingnirii Lui, inaltarii si reinvierii Lui. <br>Calitatea preamaririi este exact opusul calitatii umilintei, fiind o antiteza puternica intre cele doua. In preamarire, demnitatea nu este doar recastigata, ci si incoronata cu gloria pe care doar Dumnezeu o poate darui. Cand analizam tema biblica a preamaririi lui Isus, suntem atenti la modul in care Tatal isi rasplateste Fiul Sau si isi inchina gloria Sa intregii creatii.<br>Ni s-a spus ca nimeni nu ajunge in rai decat Cel care coboara din rai, si ni s-a spus de asemenea ca in baptism, ni se da nota si semnul pentru participarea alaturi de Isus atat in umilinta cat si in preamarirea Lui. Promisiunea participarii la preamarirea lui Hristos este data fiecarui credincios – dar aici este o capcana.<br>Exista o avertizare si aceasta avertizare este clara: in cazul in care dorim sa participam la umilinta lui Isus, nu am avea nici un motiv sa asteptam vreodata sa participam la preamarirea Lui. Dar aceasta este coroana asezata in fata noastra pe care o vom primi oricum, noi cei care nu avem nici un drept la gloria si onoarea eterna, pentru ceea ce a fost acumulat in mod constant prin Mantuitorul nostru.<br>In 1990, am scris o carte intitulata “Gloria lui Hristos”. Redactarea acestei carti a fost cea mai emotionanta experienta pe care am avut-o. Rolul meu a fost acela de a demonstra ca in timp ce exista o evolutie generala de la umilinta la exaltare in viata si comunitatea lui Isus, acesta evolutie nu curge pe o linie nemarcata, care se muta neintrerupt de la umilinta la exaltare.<br>Mai mult, cartea explica faptul ca evolutia generala a lui Isus de la umilinta la exaltare, in momentele cele mai groaznice ale umilintei Lui, exista interjectii pentru maretia lui Dumnezeu, in care este exprimata si maretia pentru Fiului Sau.<br>De exemplu, cand ne referim la nativitatea lui Isus, este usor sa ne concentram atentia asupra stancii saracite care a mers cu el cand s-a nascut in acel loc unde El nu a fost bine venit in salasul sau innascut.<br>A fost un sentiment coplesitor de degradare în umilinta naşterii Lui. La fiecare moment de cand Domnul a venit pe lume in aceste circumstante injositoare, intr-un timp scurt raiurile s-au spart de gloria lui Dumnezeu care stralucea in fata ochilor pastorilor anuntand nasterea lui ca Rege.<br>Chiar si cand a fost la rascruce, in cele mai crunte momente ale umilinteui Lui, inca se mai pastreaza urma triumfului Sau asupra raului, trupul sau nefiind aruncat ca pe gunoi in afara Ierusalimului; mai mult, urmand predictia profetica a lui Isaia, capitolul 53, trupul lui Isus a fost intins ca sa se odihneasca in mormantul unui om bogat. Moartea Sa a fost modesta, insa inmormantarea Sa a fost in onoarea celui mai mare om in termeni istorici.<br>Trupul sau a fost imbalsamat cu cele mai dulci mirodenii si cele mai scumpe parfumuri, si a primit la inmormantare titlu onorific. Asadar, Dumnezeu, de-a lungul suferintei umilului Sau supus, nu va permite celui Sfant sa vada coruptia.<br>In paginile Scripturii, observam sclipiri ici si colo, trecand de voal si de masca umanitatii lui Isus, trecand de armura umilintei si injosirii pe care a suportat-o in timpul vietii sale pamantesti.<br>Aceste momente, sau sclipiri, ale gloriei ar trebui sa fie pentru Crestini o presimtire a ceea ce va urma , nu doar pentru ultima exaltare a lui Isus in desavarsirea regatului Sau, ci si gustul raiului insasi pentru noi , pe masura ce noi am devenit mostenitorii lui Isus. Sfarsitul mare a lui Isus, destinul Sau, mostenirea Sa, promise si garantate de catre Tatal, este glorie, si aceasta glorie El o imparte cu toti cei care au incredere in El.<br>In limbaj comun, termenii exaltare si umilinta sunt opusi. Una dintre cele mai mari maretii a lui Dumnezeu arata adevarul si cea mai acida ironie este aceea ca la rascrucea lui Hristos, acesti poli opusi emerg si sunt reconciliati. In umilinta Sa, ne regasim exaltarea. Rusinea nostra este inlocuita de Gloria Lui. Compozitorul a avut dreptate cand a scris “Pacatul meu, rusinea mea, slava mea, toate s-au rastignit”<br>
-
 
+
-
== What to put on your user page ==
+
-
User pages are just as flexible as any other wiki page, and it's a page all about you, so generally people will leave you to freely write your user page in whatever format you like. Think of it as a 'profile' page. It's a feature to help other people know who you are, and to bring the online community closer together. You might like to mention where you are from and what your job is. You can also state what your main areas of interest are in relation to the topic of the wiki, and describe contributions you have made or are areas where you are interested in contributing.
+
-
 
+
-
=== User scratchpad / development area ===
+
-
You can use your user page as a scratchpad. An area for developing ideas without cluttering the main namespace (see [[Help:Namespaces]]). If subpages are enabled (see [[Help:Subpages]]), you may find them useful for creating sub pages under your user page. However you should avoid expending too much effort within your own area of the wiki. Be bold! Edit the main wiki articles! You can also use a shared [[Sandbox]] page for quick (non-permanent) wiki experimentation.
+
-
 
+
-
== Other people's user pages ==
+
-
 
+
-
As mentioned above, you will see links to other people's user pages, in various places throughout the wiki.
+
-
 
+
-
=== User Contributions ===
+
-
When viewing another person's user page, an additional link "''user contributions''" appears in the 'toolbox' area (bottom left). This takes you to a list of all of this user's wiki edits. Use this to get an idea of how prolific a contributor somebody is, or to track down edits made by a user who is causing trouble/making bad wiki edits.
+
-
 
+
-
=== Editing someone else's page ===
+
-
It's generally considered bad etiquette to rewrite or reword another person's user page. Editing is not disallowed, but you should avoid adding information (or especially opinions) which might be misinterpreted as coming from that user, in situations where this could potentially cause upset. Some types of edit are widely acceptable, and unlikely to cause upset:
+
-
 
+
-
* Fixing wiki links, when a page has been [[Help:Moving a page|moved]] or [[Help:Deleting a page|deleted]]
+
-
* Fixing broken external links
+
-
* Categorizing or fixing categories of user pages.
+
-
 
+
-
=== User talk pages ===
+
-
Every user page has an associated talk page; a "user talk page". This is a special kind of talk page, for leaving messages directed at a particular user. See [[Help:Talk pages#User Talk pages]].
+
-
 
+
-
{{Languages|Help:User page}}
+
-
 
+
-
[[Category:Help|{{PAGENAME}}]]
+

Current revision as of 18:37, 12 February 2009

Related resources
More By
Author Index
More About
Topic Index
About this resource

©

Share this
Our Mission
This resource is published by Gospel Translations, an online ministry that exists to make gospel-centered books and articles available for free in every nation and language.

Learn more (English).

By About

 

Este chiar acolo. Se leagana ca si cum ar fi un simplu gand ulterior atasat capitolului II din Geneza. Dar noi stim ca nu exista ganduri ulterioare in mintea si inspiratia Sfantului Duh.
Astfel, cautam in acest pasaj sa gasim cheia referitoare la conditia noastra inainte de mizeria pacatului. Capitolul 2, versetul 25, spune “Erau amandoi goi, barbatul si sotia lui, si nu le era rusine.” Acest lucru ne spune ca inainte ca pacatul sa vina in lume, nu exista rusine.
Nu exista jena. Experienta umilintei era complet necunoscuta si straina rasei umane. In orice caz, odata cu prima experienta a pacatului a aparut si puternica apasare legata de rusinea si jena personala. Rusinea si jena sunt sentimente si experiente ce apar in noi in proportii variate.
Cea mai rea forma de rusine, cea mai ingrozitoare forma de jena, este cea care rezulta in umilinta completa si categorica. Umilinta aduce cu ea nu doar partea rusinoasa a jenei, dar si sensul disperarii noastre atunci cand ne pierdem demnitatea, si reputatia noastra cade in ruina.
Este sigur ca Salvatorul nostru s-a incarnat de buna voie in acest domeniu al rusinii si umilintei. Imnul popular “Palatele de fildes”, infatiseaza coborarea Lui din glorie – plecarea voluntara a Fiului Omului din palatul de fildes care este salasul Lui vesnic.
A ales de buna voie sa nu fie renumit, sa devina om si sluga, supus chiar si dincolo de moarte. Hristos a acceptat aceasta umilinta de buna voie, umilinta care sta la inceputul intregului sau parcurs prin care El calatoreste pe drumul Lui catre glorie si catre preamarirea Sa finala.
Parcursul, asa cum este descris in Noul Testament, trece de la umilinta nasterii lui Hristos la preamarirea rastingnirii Lui, inaltarii si reinvierii Lui.
Calitatea preamaririi este exact opusul calitatii umilintei, fiind o antiteza puternica intre cele doua. In preamarire, demnitatea nu este doar recastigata, ci si incoronata cu gloria pe care doar Dumnezeu o poate darui. Cand analizam tema biblica a preamaririi lui Isus, suntem atenti la modul in care Tatal isi rasplateste Fiul Sau si isi inchina gloria Sa intregii creatii.
Ni s-a spus ca nimeni nu ajunge in rai decat Cel care coboara din rai, si ni s-a spus de asemenea ca in baptism, ni se da nota si semnul pentru participarea alaturi de Isus atat in umilinta cat si in preamarirea Lui. Promisiunea participarii la preamarirea lui Hristos este data fiecarui credincios – dar aici este o capcana.
Exista o avertizare si aceasta avertizare este clara: in cazul in care dorim sa participam la umilinta lui Isus, nu am avea nici un motiv sa asteptam vreodata sa participam la preamarirea Lui. Dar aceasta este coroana asezata in fata noastra pe care o vom primi oricum, noi cei care nu avem nici un drept la gloria si onoarea eterna, pentru ceea ce a fost acumulat in mod constant prin Mantuitorul nostru.
In 1990, am scris o carte intitulata “Gloria lui Hristos”. Redactarea acestei carti a fost cea mai emotionanta experienta pe care am avut-o. Rolul meu a fost acela de a demonstra ca in timp ce exista o evolutie generala de la umilinta la exaltare in viata si comunitatea lui Isus, acesta evolutie nu curge pe o linie nemarcata, care se muta neintrerupt de la umilinta la exaltare.
Mai mult, cartea explica faptul ca evolutia generala a lui Isus de la umilinta la exaltare, in momentele cele mai groaznice ale umilintei Lui, exista interjectii pentru maretia lui Dumnezeu, in care este exprimata si maretia pentru Fiului Sau.
De exemplu, cand ne referim la nativitatea lui Isus, este usor sa ne concentram atentia asupra stancii saracite care a mers cu el cand s-a nascut in acel loc unde El nu a fost bine venit in salasul sau innascut.
A fost un sentiment coplesitor de degradare în umilinta naşterii Lui. La fiecare moment de cand Domnul a venit pe lume in aceste circumstante injositoare, intr-un timp scurt raiurile s-au spart de gloria lui Dumnezeu care stralucea in fata ochilor pastorilor anuntand nasterea lui ca Rege.
Chiar si cand a fost la rascruce, in cele mai crunte momente ale umilinteui Lui, inca se mai pastreaza urma triumfului Sau asupra raului, trupul sau nefiind aruncat ca pe gunoi in afara Ierusalimului; mai mult, urmand predictia profetica a lui Isaia, capitolul 53, trupul lui Isus a fost intins ca sa se odihneasca in mormantul unui om bogat. Moartea Sa a fost modesta, insa inmormantarea Sa a fost in onoarea celui mai mare om in termeni istorici.
Trupul sau a fost imbalsamat cu cele mai dulci mirodenii si cele mai scumpe parfumuri, si a primit la inmormantare titlu onorific. Asadar, Dumnezeu, de-a lungul suferintei umilului Sau supus, nu va permite celui Sfant sa vada coruptia.
In paginile Scripturii, observam sclipiri ici si colo, trecand de voal si de masca umanitatii lui Isus, trecand de armura umilintei si injosirii pe care a suportat-o in timpul vietii sale pamantesti.
Aceste momente, sau sclipiri, ale gloriei ar trebui sa fie pentru Crestini o presimtire a ceea ce va urma , nu doar pentru ultima exaltare a lui Isus in desavarsirea regatului Sau, ci si gustul raiului insasi pentru noi , pe masura ce noi am devenit mostenitorii lui Isus. Sfarsitul mare a lui Isus, destinul Sau, mostenirea Sa, promise si garantate de catre Tatal, este glorie, si aceasta glorie El o imparte cu toti cei care au incredere in El.
In limbaj comun, termenii exaltare si umilinta sunt opusi. Una dintre cele mai mari maretii a lui Dumnezeu arata adevarul si cea mai acida ironie este aceea ca la rascrucea lui Hristos, acesti poli opusi emerg si sunt reconciliati. In umilinta Sa, ne regasim exaltarea. Rusinea nostra este inlocuita de Gloria Lui. Compozitorul a avut dreptate cand a scris “Pacatul meu, rusinea mea, slava mea, toate s-au rastignit”

Navigation
Volunteer Tools
Other Wikis
Toolbox